1
00:00:00,000 --> 00:00:03,000
Deci, primul robot despre care voi vorbi se numeşte STriDER.

2
00:00:03,000 --> 00:00:05,000
Înseamnă Robot de Sine-mişcător

3
00:00:05,000 --> 00:00:07,000
Triped Dinamic Experimental.

4
00:00:07,000 --> 00:00:09,000
Este un robot care are trei picioare,

5
00:00:09,000 --> 00:00:12,000
ceea ce e inspirat din natură.

6
00:00:12,000 --> 00:00:14,000
Dar aţi văzut ceva în natură

7
00:00:14,000 --> 00:00:16,000
un animal care are trei picioare?

8
00:00:16,000 --> 00:00:18,000
Pobabil că nu. Atunci de ce îl numesc

9
00:00:18,000 --> 00:00:20,000
un robot inspirat de biologie? Cum ar funcţiona?

10
00:00:20,000 --> 00:00:23,000
Dar înainte de asta, să ne uităm la cultura pop.

11
00:00:23,000 --> 00:00:26,000
Deci, ştiţi cartea şi filmul Războiul Lumilor de H.G. Wells.

12
00:00:26,000 --> 00:00:28,000
Şi ce vedeţi aici este un joc video

13
00:00:28,000 --> 00:00:30,000
foarte popular.

14
00:00:30,000 --> 00:00:33,000
În ficţiune descrie aceste creaturi extraterestre

15
00:00:33,000 --> 00:00:35,000
sunt roboţi care au trei picioare şi terorizează Pământul.

16
00:00:35,000 --> 00:00:39,000
Dar robotul meu, STriDER, nu se mişcă aşa.

17
00:00:39,000 --> 00:00:42,000
Deci, asta este o simulare animată dinamică.

18
00:00:42,000 --> 00:00:44,000
O să vă arăt cum funcţionează robotul.

19
00:00:44,000 --> 00:00:47,000
Îşi roteşte corpul cu 180 de grade.

20
00:00:47,000 --> 00:00:50,000
Îşi balansează un picior printre celelalte două pentru a prinde căderea.

21
00:00:50,000 --> 00:00:52,000
Deci, aşa merge. Dar când te uiţi la noi

22
00:00:52,000 --> 00:00:54,000
oamenii, mergători bipezi,

23
00:00:54,000 --> 00:00:56,000
ce faceţi nu este de fapt folosirea unui muşchi

24
00:00:56,000 --> 00:00:59,000
pentru a-ţi ridica piciorul şi a merge ca un robot. Nu?

25
00:00:59,000 --> 00:01:02,000
Ce faceţi de fapt este că balansaţi un picior şi prindeţi căderea,

26
00:01:02,000 --> 00:01:05,000
vă ridicaţi din nou, balansaţi piciorul şi prindeţi căderea.

27
00:01:05,000 --> 00:01:08,000
Folosindu-vă de dinamica, fizica propriului corp,

28
00:01:08,000 --> 00:01:10,000
exact ca un pendul.

29
00:01:10,000 --> 00:01:14,000
Numim asta conceptul de locomoţie pasivo-dinamică.

30
00:01:14,000 --> 00:01:16,000
Ce faceţi este, vă ridicaţi,

31
00:01:16,000 --> 00:01:18,000
energie potenţială în energie cinetică,

32
00:01:18,000 --> 00:01:20,000
energie potenţială în energie cinetică,

33
00:01:20,000 --> 00:01:22,000
Este un proces constant de cădere.

34
00:01:22,000 --> 00:01:25,000
Aşa că, chiar dacă nimic în natură nu arată aşa,

35
00:01:25,000 --> 00:01:27,000
de fapt am fost inspiraţi de biologie

36
00:01:27,000 --> 00:01:29,000
şi am aplicat principiile mersului

37
00:01:29,000 --> 00:01:32,000
la acest robot, deci este un robot inspirat din biologie.

38
00:01:32,000 --> 00:01:34,000
Ce vedeţi aici, asta e ce vrem să facem în viitor.

39
00:01:34,000 --> 00:01:38,000
Vrem să strângem picioarele şi să-l aruncăm pentru mişcări de distanţă.

40
00:01:38,000 --> 00:01:41,000
Şi îşi desfăşoară picioarele, e aproape ca in Star Wars.

41
00:01:41,000 --> 00:01:44,000
Când aterizează, absoarbe şocul şi începe să meargă.

42
00:01:44,000 --> 00:01:47,000
Ce vedeţi aici, această chestie galbenă, nu e o rază a morţii.

43
00:01:47,000 --> 00:01:49,000
E doar pentru a arăta că dacă ai camere

44
00:01:49,000 --> 00:01:51,000
sau diferite tipuri de senzori

45
00:01:51,000 --> 00:01:53,000
pentru că e înalt, are 1.8 metri înălţime,

46
00:01:53,000 --> 00:01:56,000
poţi vedea peste obstacole ca tufişuri şi altele.

47
00:01:56,000 --> 00:01:58,000
Deci avem două prototipuri.

48
00:01:58,000 --> 00:02:01,000
Prima ediţie, în spate, e STriDER I.

49
00:02:01,000 --> 00:02:03,000
Cel din faţă, mai mic, e STriDER II.

50
00:02:03,000 --> 00:02:05,000
Problema pe care am avut-o cu STriDER I e

51
00:02:05,000 --> 00:02:08,000
că era prea greu în corp. Aveam atât de multe motoare,

52
00:02:08,000 --> 00:02:10,000
ştiţi, aliniind încheieturile, lucruri de genul ăsta.

53
00:02:10,000 --> 00:02:14,000
Deci, am decis să sintetizăm un mecanism mecanic

54
00:02:14,000 --> 00:02:17,000
ca să putem renunţa la motoare, în afară de unul

55
00:02:17,000 --> 00:02:19,000
cu care să coordonăm toate mişcările.

56
00:02:19,000 --> 00:02:22,000
E o soluţie mecanică la o problemă, în loc să folosim mectronică.

57
00:02:22,000 --> 00:02:25,000
Deci, cu asta, corpul e suficient de uşor ca să poată merge într-un laborator.

58
00:02:25,000 --> 00:02:28,000
Ăsta a fost primul pas foarte de succes.

59
00:02:28,000 --> 00:02:30,000
Încă nu este perfecţionat. Cafeaua îi cade,

60
00:02:30,000 --> 00:02:33,000
aşa că mai avem încă mult de lucru.

61
00:02:33,000 --> 00:02:36,000
Al doilea robot despre care vreau să vorbesc se numeşte IMPASS.

62
00:02:36,000 --> 00:02:40,000
Stă pentru Platformă cu Mobilitate Inteligentă cu Sistem Activat cu Frână.

63
00:02:40,000 --> 00:02:43,000
Deci, e un robot hibrid roată-picior.

64
00:02:43,000 --> 00:02:45,000
Deci, gândiţi-vă la o roată fără margine,

65
00:02:45,000 --> 00:02:47,000
sau o roată cu frână.

66
00:02:47,000 --> 00:02:50,000
Dar frânele se mişcă individual în şi afară din ax.

67
00:02:50,000 --> 00:02:52,000
Deci, e un hibrid roată-picior.

68
00:02:52,000 --> 00:02:54,000
Pur şi simplu reinventăm roata aici.

69
00:02:54,000 --> 00:02:57,000
Să vă demonstrz cum funcţionează.

70
00:02:57,000 --> 00:02:59,000
Deci, în acest film folosim o abordare

71
00:02:59,000 --> 00:03:01,000
numită abordare reactivă.

72
00:03:01,000 --> 00:03:04,000
Doar folosind senzorii tactili de pe picior,

73
00:03:04,000 --> 00:03:06,000
încearcă să meargă pe un teren mişcător.

74
00:03:06,000 --> 00:03:09,000
un teren moale unde apasă şi schimbă.

75
00:03:09,000 --> 00:03:11,000
Şi doar prin informaţia tactilă

76
00:03:11,000 --> 00:03:14,000
reuşeşte să treacă peste aceste tipuri de teren.

77
00:03:14,000 --> 00:03:18,000
Dar, când se întâlneşte cu un teren extrem,

78
00:03:18,000 --> 00:03:21,000
în cazul acesta, obstacolul e de trei ori

79
00:03:21,000 --> 00:03:23,000
înălţimea robotului,

80
00:03:23,000 --> 00:03:25,000
atunci se schimbă pe un mod precaut,

81
00:03:25,000 --> 00:03:27,000
unde foloseşte un căutător cu laser,

82
00:03:27,000 --> 00:03:29,000
şi sisteme de cameră, pentru a identifica obstacolul şi mărimea lui,

83
00:03:29,000 --> 00:03:32,000
şi plănuieşte, planifică cu grijă mişcarea frânelor,

84
00:03:32,000 --> 00:03:34,000
şi le coordonează în aşa fel încât are acest

85
00:03:34,000 --> 00:03:36,000
fel de mobilitate impresionantă.

86
00:03:36,000 --> 00:03:38,000
Probabil că nu aţi văzut nimic asemănător.

87
00:03:38,000 --> 00:03:41,000
Acesta este un robot de mare mobilitate

88
00:03:41,000 --> 00:03:44,000
pe care l-am dezvoltat, numit IMPASS.

89
00:03:44,000 --> 00:03:46,000
Ah! Nu e super?

90
00:03:46,000 --> 00:03:49,000
Când îţi conduci maşina,

91
00:03:49,000 --> 00:03:51,000
foloseşti o metodă

92
00:03:51,000 --> 00:03:53,000
numită manevrabilitate Ackerman.

93
00:03:53,000 --> 00:03:55,000
Partea din faţă a toţilor se roteşte aşa.

94
00:03:55,000 --> 00:03:58,000
Pentru mulţi roboţi cu roţi mici

95
00:03:58,000 --> 00:04:00,000
folosesc o metodă numită manevreabilitate diferenţială

96
00:04:00,000 --> 00:04:03,000
în care roţile din dreapta şi din stânga se întorc în direcţii diferite.

97
00:04:03,000 --> 00:04:06,000
Pentru IMPASS, putem face multe tipuri de mişcări.

98
00:04:06,000 --> 00:04:09,000
Spre exemplu, în cazul ăsta, deşi roţile din stânga şi din dreapta sunt conectate

99
00:04:09,000 --> 00:04:11,000
cu un singur ax, rotindu-se cu aceeaşi viteză.

100
00:04:11,000 --> 00:04:14,000
Schimbăm doar lungimea frânelor.

101
00:04:14,000 --> 00:04:16,000
Afectează diametrul şi se întoarce spre stânga sau dreapta.

102
00:04:16,000 --> 00:04:18,000
Aşadar, aceastea sunt doar câteva exemple de chestii frumoase

103
00:04:18,000 --> 00:04:21,000
pe care le putem face cu IMPASS.

104
00:04:21,000 --> 00:04:23,000
Robotul acesta se numeşte CLIMBeR,

105
00:04:23,000 --> 00:04:26,000
Robot cu Cablu-suspendat Membrat cu Comportament Adaptat Inteligent.

106
00:04:26,000 --> 00:04:29,000
Deci, vorbeam cu mulţi oameni de ştiinţă de la NASA JPL,

107
00:04:29,000 --> 00:04:31,000
la JPL sunt renumişi pentru maşinile pentru Marte.

108
00:04:31,000 --> 00:04:33,000
Şi ei, şi geologii îmi spun mereu

109
00:04:33,000 --> 00:04:36,000
că ştiinţa cea mai interesantă,

110
00:04:36,000 --> 00:04:39,000
locurile care provoacă ştiinţa, sunt mereu stâncile.

111
00:04:39,000 --> 00:04:41,000
Dar maşinile de până acum nu pot merge acolo.

112
00:04:41,000 --> 00:04:43,000
Deci, inspiraţi de asta am vrut să construim un robot

113
00:04:43,000 --> 00:04:46,000
care se poate căţăra într-un mediu ca o stâncă.

114
00:04:46,000 --> 00:04:48,000
Deci, acesta e CLIMBeR.

115
00:04:48,000 --> 00:04:50,000
Ce face, are trei picioare. E probabil greu să vedeţi,

116
00:04:50,000 --> 00:04:53,000
Dar are un cric şi un cablu în vârf.

117
00:04:53,000 --> 00:04:55,000
Şi încearcă să-şi dea seama care e locul cel mai bun să-şi pună piciorul.

118
00:04:55,000 --> 00:04:57,000
Şi după ce-şi dă seama

119
00:04:57,000 --> 00:05:00,000
calculează distribuţia forţei în timp real.

120
00:05:00,000 --> 00:05:03,000
Cât de multă forţă are nevoie pentru a adera la suprafaţă

121
00:05:03,000 --> 00:05:05,000
fără a se înclina şi fără a aluneca.

122
00:05:05,000 --> 00:05:07,000
Odată ce-şi stabilizează asta îşi ridică un picior,

123
00:05:07,000 --> 00:05:11,000
şi apoi cu cricul, se poate căţăra pe tipul acesta de lucru.

124
00:05:11,000 --> 00:05:13,000
De asemena pentru aplicaţii de căutare şi salvare.

125
00:05:13,000 --> 00:05:15,000
Acum cinci ani am lucrat la NASA JPL

126
00:05:15,000 --> 00:05:17,000
în timpul verii ca bursier.

127
00:05:17,000 --> 00:05:21,000
Şi deja aveau un robot cu şase picioare numit LEMUR.

128
00:05:21,000 --> 00:05:24,000
Acesta e bazat pe acela. Acest robot se numeşte MARS,

129
00:05:24,000 --> 00:05:27,000
Sistem Robotic cu Apendice Multiple. Deci, e un robot hexapod.

130
00:05:27,000 --> 00:05:29,000
Ne-am dezvoltat propriul planificator adaptativ de mers.

131
00:05:29,000 --> 00:05:31,000
Avem o sarcină utilă foarte interesantă aici.

132
00:05:31,000 --> 00:05:33,000
Stundenţilor le place să se distreze. Şi aici puteţi vedea că

133
00:05:33,000 --> 00:05:36,000
merge pe un teren nestructurat.

134
00:05:36,000 --> 00:05:38,000
Încearcă să meargă pe terenul aspru,

135
00:05:38,000 --> 00:05:40,000
porţiunea nisipoasă,

136
00:05:40,000 --> 00:05:45,000
dar în funcţie de umezeală sau de mărimea firului de nisip,

137
00:05:45,000 --> 00:05:47,000
modelul de scufundare al piciorului se schimbă.

138
00:05:47,000 --> 00:05:51,000
Deci, încearcă să-şi adapteze mersul pentru a trece cu succes de asemenea lucruri.

139
00:05:51,000 --> 00:05:53,000
Şi, de asemenea, face şi nişte lucruri amuzante, după cum vă imaginaţi.

140
00:05:53,000 --> 00:05:56,000
Avem atât de mulţi vizitatori care ne vizitează laboratorul.

141
00:05:56,000 --> 00:05:58,000
Şi, când vizitatorii vin, MARS merge la calculator,

142
00:05:58,000 --> 00:06:00,000
începe să tasteze "Salut, numele meu e MARS,

143
00:06:00,000 --> 00:06:02,000
bine aţi venit la RoMeLa,

144
00:06:02,000 --> 00:06:06,000
Laboratorul de Mecanisme Robotice de la Virginia Tech.

145
00:06:06,000 --> 00:06:08,000
Acest robot este un robot amibă.

146
00:06:08,000 --> 00:06:11,000
Acum, nu avem suficient timp ca să intrăm în detalii tehnice,

147
00:06:11,000 --> 00:06:13,000
Vă voi arăta doar câteva experimente.

148
00:06:13,000 --> 00:06:15,000
Deci, astea sunt câteva dintre experimentele de fezabilitate d ela început.

149
00:06:15,000 --> 00:06:19,000
Înmagazinăm energie potenţială în pielea elastică pentru a o face să se mişte.

150
00:06:19,000 --> 00:06:21,000
Sau folosim o coardă cu tensiune activă pentru a-l face să se mişte

151
00:06:21,000 --> 00:06:24,000
înainte şi înapoi. Se numeşte ChiMERA.

152
00:06:24,000 --> 00:06:26,000
Am lucrat de asemenea cu câţiva oameni de ştiinţă

153
00:06:26,000 --> 00:06:28,000
şi ingineri de la UPenn

154
00:06:28,000 --> 00:06:30,000
pentru a ajunge la o versiune activată chimic

155
00:06:30,000 --> 00:06:32,000
a acestui robot amibă.

156
00:06:32,000 --> 00:06:34,000
Facem ceva cu ceva

157
00:06:34,000 --> 00:06:40,000
şi ca prin minune, se mişcă. Picătura.

158
00:06:40,000 --> 00:06:42,000
Acest robot e un proiect foarte recent. Se numeşte RAPHaEL.

159
00:06:42,000 --> 00:06:45,000
Mână Robotică Acţionată de Aer cu Ligamente Elastice.

160
00:06:45,000 --> 00:06:49,000
Sunt foarte multe mâini robotice foarte bune pe piaţă.

161
00:06:49,000 --> 00:06:53,000
Problema e că sunt prea scumpe, zeci de mii de dolari.

162
00:06:53,000 --> 00:06:55,000
Aşa că pentru aplicaţii de proteze nu sunt foarte practice,

163
00:06:55,000 --> 00:06:57,000
pentru că sunt prea scumpe.

164
00:06:57,000 --> 00:07:01,000
Am vrut să atacăm problema asta dintr-o altă direcţie.

165
00:07:01,000 --> 00:07:04,000
În loc să folosim motoare electrice, adaptatori electromecanici,

166
00:07:04,000 --> 00:07:06,000
folosim aer comprimat.

167
00:07:06,000 --> 00:07:08,000
Am dezvoltat aceşti noi adaptatori pentru încheieturi.

168
00:07:08,000 --> 00:07:11,000
Sunt maleabili. Poţi schimba forţa

169
00:07:11,000 --> 00:07:13,000
schimbând pur şi simplu presiunea aerului.

170
00:07:13,000 --> 00:07:15,000
Şi poate strivi o cutie goală de suc.

171
00:07:15,000 --> 00:07:18,000
Poate ridica obiecte foarte delicate ca un ou nefiert,

172
00:07:18,000 --> 00:07:21,000
sau, în acest caz, un bec.

173
00:07:21,000 --> 00:07:25,000
Partea cea mai bună, primul prototip ne-a costat doar 200 de dolari.

174
00:07:25,000 --> 00:07:28,000
Acest robot e de fapt o familie de roboţi şarpe

175
00:07:28,000 --> 00:07:30,000
pe care îi chemăm HyDRAS,

176
00:07:30,000 --> 00:07:32,000
Serpentină Articulată Robotic cu Hiper Grade-de-libertate.

177
00:07:32,000 --> 00:07:35,000
E un robot care poate urca structuri.

178
00:07:35,000 --> 00:07:37,000
Acesta e unul din braţele sale.

179
00:07:37,000 --> 00:07:39,000
E un braţ robotic cu 12 grade de libertate.

180
00:07:39,000 --> 00:07:41,000
Dar partea şmecheră e interfaţa.

181
00:07:41,000 --> 00:07:44,000
Cablul de aici e o fibră optică.

182
00:07:44,000 --> 00:07:46,000
Şi acest student, probabil folosindu-l pentru prima oară,

183
00:07:46,000 --> 00:07:48,000
dar se poate articula în multe moduri diferite.

184
00:07:48,000 --> 00:07:51,000
Deci, spre exemplu în Irak, ştiţi, zona de război

185
00:07:51,000 --> 00:07:53,000
există bombe la marginea drumului. Acum trimitem aceste

186
00:07:53,000 --> 00:07:56,000
vehicule controlate de departe, cu braţe.

187
00:07:56,000 --> 00:07:58,000
Ia foarte mult timp şi e foarte scump

188
00:07:58,000 --> 00:08:02,000
să înveţi un operator să opereze acest braţ complex.

189
00:08:02,000 --> 00:08:04,000
În acest caz e faorte intuitiv.

190
00:08:04,000 --> 00:08:08,000
Acest student, probabil folosindu-l pentru prima oară, face lucruri foarte complicate,

191
00:08:08,000 --> 00:08:10,000
ridicând obiecte şi manipulându-le,

192
00:08:10,000 --> 00:08:13,000
chiar aşa, foarte intuitiv.

193
00:08:15,000 --> 00:08:17,000
Acum, acest robot e robotul nostru vedetă.

194
00:08:17,000 --> 00:08:20,000
Avem de fapt un fan club al robotului DARwin,

195
00:08:20,000 --> 00:08:23,000
Robot Dinamic Antropomorfic Cu Inteligenţă.

196
00:08:23,000 --> 00:08:25,000
După cum ştiţi suntem foarte interesaţi

197
00:08:25,000 --> 00:08:27,000
în roboţi umani, care merg ca oamenii,

198
00:08:27,000 --> 00:08:29,000
aşa că am decis să construim un mic robot umanoid.

199
00:08:29,000 --> 00:08:31,000
Asta a fost in 2004, la acea vreme

200
00:08:31,000 --> 00:08:33,000
era ceva foarte, foarte revoluţionar.

201
00:08:33,000 --> 00:08:35,000
Asta a fost mai mult un studiu de fezabilitate,

202
00:08:35,000 --> 00:08:37,000
ce fel de motoare să folosim?

203
00:08:37,000 --> 00:08:39,000
Este măcar posibil? Ce fel de comenzi ar trebui să facem?

204
00:08:39,000 --> 00:08:41,000
Deci, acesta nu are nici un fel de senzori.

205
00:08:41,000 --> 00:08:43,000
Deci, e o comandă în cerc deschis.

206
00:08:43,000 --> 00:08:45,000
Pentru aceia dintre voi care probabil ştiu, dacă nu ai nici un senzor

207
00:08:45,000 --> 00:08:47,000
şi e vreo perturbaţie, ştiţi ce se întâmplă.

208
00:08:50,000 --> 00:08:51,000
(Râsete)

209
00:08:51,000 --> 00:08:53,000
Deci, bazat pe acest succes, anul următor

210
00:08:53,000 --> 00:08:56,000
am făcut designul mecanic aşa cum trebuie.

211
00:08:56,000 --> 00:08:58,000
începând de la cinematică.

212
00:08:58,000 --> 00:09:00,000
Aşa, DARwin s-a născut în 2005.

213
00:09:00,000 --> 00:09:02,000
Stă în picioare. Merge, foarte impresionant.

214
00:09:02,000 --> 00:09:04,000
Însă, după cum puteţi vedea,

215
00:09:04,000 --> 00:09:08,000
are un cablu, un cordon ombilical. Folosim încă o sursă externă de energie,

216
00:09:08,000 --> 00:09:10,000
şi control extern.

217
00:09:10,000 --> 00:09:14,000
Deci, în 2006, acum chiar e timpul să ne distrăm.

218
00:09:14,000 --> 00:09:17,000
Hai să-i dăm inteligenţă. I-am dat toată puterea de calcul de care are nevoie,

219
00:09:17,000 --> 00:09:19,000
un cip Pentium de 1.5 gigahertz,

220
00:09:19,000 --> 00:09:21,000
două camere Firewire, opt busole, accelerator,

221
00:09:21,000 --> 00:09:24,000
patru senzori pe picior, baterii cu litiu.

222
00:09:24,000 --> 00:09:28,000
Şi acum DARwin e complet autonom.

223
00:09:28,000 --> 00:09:30,000
Nu e controlat de la distanţă.

224
00:09:30,000 --> 00:09:33,000
Nu există funii. Se uită împrejur, caută mingea,

225
00:09:33,000 --> 00:09:36,000
se uită împrejur, caută mingea, şi încearcă să joace fotbal,

226
00:09:36,000 --> 00:09:39,000
în mod autonom, inteligenţă artificială.

227
00:09:39,000 --> 00:09:42,000
Hai să vedem ce face. Acesta a fost prima noastră încercare,

228
00:09:42,000 --> 00:09:47,000
şi... Film: Gol!

229
00:09:48,000 --> 00:09:51,000
Deci, asta e o de fapt competiţie numită RoboCup.

230
00:09:51,000 --> 00:09:53,000
Nu ştiu cât de mulţi dintre voi au auzit de RoboCup.

231
00:09:53,000 --> 00:09:58,000
E o competiţie internaţională de fotbal pentru roboţi autonomi.

232
00:09:58,000 --> 00:10:01,000
Şi scopul RoboCup, scopul actual este,

233
00:10:01,000 --> 00:10:03,000
până în anul 2050

234
00:10:03,000 --> 00:10:06,000
vrem să avem roboţi autonomi humanoizi, mărime naturală

235
00:10:06,000 --> 00:10:10,000
jucând fotbal împotriva campionilor umani ai Cupei Mondiale

236
00:10:10,000 --> 00:10:12,000
şi să câştige.

237
00:10:12,000 --> 00:10:14,000
Este un scop real. E un scop foarte ambiţios,

238
00:10:14,000 --> 00:10:16,000
dar credem cu adevărat că putem să o facem.

239
00:10:16,000 --> 00:10:19,000
Deci, asta e anul trecut în China.

240
00:10:19,000 --> 00:10:21,000
Am fost prima echipa din Statele Unite care s-a calificat

241
00:10:21,000 --> 00:10:23,000
în competiţia de roboţi umanoizi.

242
00:10:23,000 --> 00:10:26,000
Asta e anul acesta, în Austria.

243
00:10:26,000 --> 00:10:28,000
Veţi vedea acţiunea, trei împotriva a trei,

244
00:10:28,000 --> 00:10:30,000
complet autonomi.

245
00:10:30,000 --> 00:10:32,000
Mergi. Da!

246
00:10:33,000 --> 00:10:35,000
Roboţii urmăresc şi joacă,

247
00:10:35,000 --> 00:10:38,000
se joacă între ei.

248
00:10:38,000 --> 00:10:40,000
E foarte impresionant. E chiar un eveniment de cercetare

249
00:10:40,000 --> 00:10:44,000
într-un eveniment competiţional mai captivant.

250
00:10:44,000 --> 00:10:46,000
Ce vedeţi aici, este frumosul

251
00:10:46,000 --> 00:10:48,000
trofeul Cupa Luis Vuitton .

252
00:10:48,000 --> 00:10:50,000
Deci, asta e pentru cel mai bun umanoid,

253
00:10:50,000 --> 00:10:52,000
şi am vrea să-l aducem prima dată în Statele Unite,

254
00:10:52,000 --> 00:10:54,000
anul viitor, aşa că ţineţi-ne pumnii.

255
00:10:54,000 --> 00:10:56,000
Mulţumesc.

256
00:10:56,000 --> 00:10:59,000
(Aplauze)

257
00:10:59,000 --> 00:11:01,000
DARwin are multe alte talente.

258
00:11:01,000 --> 00:11:04,000
Anul trecut a condus Roanoke Symphony Orchestra

259
00:11:04,000 --> 00:11:07,000
pentru concertul de sărbători.

260
00:11:07,000 --> 00:11:10,000
Acesta e robotul de generaţie următoare, DARwin IV,

261
00:11:10,000 --> 00:11:13,000
dar mai deştept, mai rapid, mai puternic.

262
00:11:13,000 --> 00:11:15,000
Şi încearcă să-şi evidenţieze abilităţile.

263
00:11:15,000 --> 00:11:18,000
"Sunt macho, sunt puternic."

264
00:11:18,000 --> 00:11:21,000
Pot face şi nişte mişcari gen Jackie Chan

265
00:11:21,000 --> 00:11:24,000
mişcări de arte marţiale.

266
00:11:24,000 --> 00:11:26,000
(Râsete)

267
00:11:26,000 --> 00:11:28,000
Şi merge mai departe. Deci, acesta e DARwinIV,

268
00:11:28,000 --> 00:11:30,000
din nou, îl veţi putea vedea la intrare.

269
00:11:30,000 --> 00:11:32,000
Credem cu putere că va fi primul robot umanoid

270
00:11:32,000 --> 00:11:35,000
alergător din Statele Unite. Deci, staţi aproape.

271
00:11:35,000 --> 00:11:38,000
Deci v-am arătat câţiva dintre roboţii noştri interesanţi la lucru.

272
00:11:38,000 --> 00:11:41,000
Deci, care e secretul succesului nostru?

273
00:11:41,000 --> 00:11:43,000
Cum ne vin aceste idei?

274
00:11:43,000 --> 00:11:45,000
Cum le dezvoltăm?

275
00:11:45,000 --> 00:11:47,000
Avem un vehicol complet autonom

276
00:11:47,000 --> 00:11:49,000
care poate merge într-un mediu urban. Am câştigat jumătate de milion de dolari

277
00:11:49,000 --> 00:11:51,000
în DARPA Urban Challenge.

278
00:11:51,000 --> 00:11:53,000
Avem de asemenea primul vehicol

279
00:11:53,000 --> 00:11:55,000
din lume care poate fi condus de orbi.

280
00:11:55,000 --> 00:11:57,000
Îi spunem provocarea şofer orb, foarte interesant,

281
00:11:57,000 --> 00:12:01,000
şi multe alte proiecte robotice despre care vreau să vorbesc.

282
00:12:01,000 --> 00:12:03,000
Acestea sunt doar premiile pe care le-am câştigat în toamna anului 2007,

283
00:12:03,000 --> 00:12:06,000
de la competiţii de robotică şi alte lucruri asemănătoare.

284
00:12:06,000 --> 00:12:08,000
Deci, avem de fapt cinci secrete.

285
00:12:08,000 --> 00:12:10,000
Primul este de unde ne vine inspiraţia,

286
00:12:10,000 --> 00:12:12,000
de unde ne vine aceasta scânteie de imaginaţie?

287
00:12:12,000 --> 00:12:15,000
Asta e o poveste adevărată, povestea mea.

288
00:12:15,000 --> 00:12:17,000
Noaptea când merg la culcare, 3 sau 4 dimineaţa,

289
00:12:17,000 --> 00:12:20,000
mă întind, închid ochii, şi văd aceste linii şi cercuri

290
00:12:20,000 --> 00:12:22,000
şi diferite forme zburând în jur,

291
00:12:22,000 --> 00:12:25,000
şi se adună şi formează aceste mecanisme.

292
00:12:25,000 --> 00:12:27,000
Şi atunci mă gândesc, "Ah, asta e super."

293
00:12:27,000 --> 00:12:29,000
Deci, chiar lângă pat ţin un caiet,

294
00:12:29,000 --> 00:12:32,000
un jurnal, cu un pix special care are o lumină LED pe el,

295
00:12:32,000 --> 00:12:34,000
pentru că nu vreau să aprind lumina şi să o trezesc pe soţia mea.

296
00:12:34,000 --> 00:12:36,000
Deci, văd asta, mâzgâlesc tot, desenez lucruri,

297
00:12:36,000 --> 00:12:38,000
şi merg la culcare.

298
00:12:38,000 --> 00:12:40,000
În fiecare dimineaţă,

299
00:12:40,000 --> 00:12:42,000
primul lucru pe care-l fac, înainte de prima cană de cafea,

300
00:12:42,000 --> 00:12:44,000
înainte să mă spăl pe dinţi, îmi deschid caietul.

301
00:12:44,000 --> 00:12:46,000
De multe ori e gol,

302
00:12:46,000 --> 00:12:48,000
uneori am ceva, alteori e gunoi,

303
00:12:48,000 --> 00:12:51,000
dar de cele mai multe ori nu-mi pot descifra scrisul.

304
00:12:51,000 --> 00:12:54,000
Şi aşa, la 4 dimineaţa, la ce să te aştepţi, nu?

305
00:12:54,000 --> 00:12:56,000
Deci, trebuie să descifrez ce-am scis.

306
00:12:56,000 --> 00:12:59,000
Dar uneori văd această idee ingenioasă acolo,

307
00:12:59,000 --> 00:13:01,000
şi am acest moment evrika.

308
00:13:01,000 --> 00:13:03,000
Alerg direct la biroul de acasă, la calculator,

309
00:13:03,000 --> 00:13:05,000
tastez ideile, schiţez lucruri,

310
00:13:05,000 --> 00:13:08,000
şi păstrez o bază de date cu idei.

311
00:13:08,000 --> 00:13:10,000
Deci, când avem aceste cereri de propuneri

312
00:13:10,000 --> 00:13:12,000
încerc să găsesc o potrivire între

313
00:13:12,000 --> 00:13:14,000
ideile mele potenţiale

314
00:13:14,000 --> 00:13:16,000
şi problemă, dacă e o potrivire scriem o propunere de cercetare,

315
00:13:16,000 --> 00:13:20,000
obţinem fondurile pentru cercetare, şi aşa ne începem programele.

316
00:13:20,000 --> 00:13:23,000
Însă doar o scânteie de imaginaţie nu e suficient de bine.

317
00:13:23,000 --> 00:13:25,000
Cum dezvoltăm aceste idei?

318
00:13:25,000 --> 00:13:28,000
La laboratorul nostru RoMeLa, Laboratorul de Mecanisme Robotice,

319
00:13:28,000 --> 00:13:31,000
avem aceste fantastice sesiuni de brainstorming.

320
00:13:31,000 --> 00:13:33,000
Deci, ne adunăm şi discutăm despre probleme

321
00:13:33,000 --> 00:13:35,000
şi probleme sociale şi vorbim despre ele.

322
00:13:35,000 --> 00:13:38,000
Însă înainte să începem există o regulă de aur.

323
00:13:38,000 --> 00:13:40,000
Regula este:

324
00:13:40,000 --> 00:13:43,000
Nimeni nu critică ideile nimănui.

325
00:13:43,000 --> 00:13:45,000
Nimeni nu critică nicio opinie.

326
00:13:45,000 --> 00:13:47,000
Asta e important, pentru că de multe ori studenţii se tem

327
00:13:47,000 --> 00:13:50,000
sau se simt inconfortabil despre ce cred alţii

328
00:13:50,000 --> 00:13:52,000
despre opiniile şi gândurile lor.

329
00:13:52,000 --> 00:13:54,000
Deci, odată ce facem asta, e uimitor

330
00:13:54,000 --> 00:13:56,000
cum se deschid studenţii.

331
00:13:56,000 --> 00:13:59,000
Au aceste idei super nebune strălucitoare,

332
00:13:59,000 --> 00:14:02,000
toată sala e electrificată de energie creatoare.

333
00:14:02,000 --> 00:14:05,000
Şi aşa ne dezvoltăm ideile.

334
00:14:05,000 --> 00:14:08,000
Nu mai avem mult timp, vreau să vorbesc despre încă un lucru

335
00:14:08,000 --> 00:14:12,000
ştiţi, o idee şi dezvoltarea nu sunt suficiente.

336
00:14:12,000 --> 00:14:14,000
Era un moment TED,

337
00:14:14,000 --> 00:14:17,000
cred că era Sir Ken Robinson, nu-i aşa?

338
00:14:17,000 --> 00:14:19,000
A vorbit despre cum educaţia

339
00:14:19,000 --> 00:14:21,000
şi şcoala omoară creativitatea.

340
00:14:21,000 --> 00:14:24,000
Ei bine, de fapt sunt două părţi ale poveştii.

341
00:14:24,000 --> 00:14:27,000
Deci, nu poţi face decât atât de mult

342
00:14:27,000 --> 00:14:29,000
doar cu idei ingenioase

343
00:14:29,000 --> 00:14:32,000
şi creativitate şi intuiţie inginerească.

344
00:14:32,000 --> 00:14:34,000
Dacă vrei să faci mai mult decât o treabă de mântuială,

345
00:14:34,000 --> 00:14:36,000
dacă vrei să mergi mai departe de a avea un hobby din robotică

346
00:14:36,000 --> 00:14:39,000
şi vrei să ataci problemele majore ale roboticii

347
00:14:39,000 --> 00:14:41,000
printr-o cercetare riguroasă

348
00:14:41,000 --> 00:14:44,000
ai nevoie de mai mult de atât. Aici vine rolul şcolii.

349
00:14:44,000 --> 00:14:47,000
Batman, luptându-se cu oamenii răi,

350
00:14:47,000 --> 00:14:49,000
are cureaua cu unelte, are cârligul de agăţare,

351
00:14:49,000 --> 00:14:51,000
are tot felul de drăcii.

352
00:14:51,000 --> 00:14:53,000
Pentru noi roboticişti, ingineri şi oameni de ştiinţă,

353
00:14:53,000 --> 00:14:58,000
aceste unelte sunt cursurile pe care le facem în şcoală.

354
00:14:58,000 --> 00:15:00,000
Matematică, ecuaţii diferenţiale.

355
00:15:00,000 --> 00:15:02,000
Am algebra lineară, ştiinţă, fizică,

356
00:15:02,000 --> 00:15:05,000
chiar şi chimie şi biologie, după cum aţi văzut.

357
00:15:05,000 --> 00:15:07,000
Acestea sunt unelte de care avem nevoie-

358
00:15:07,000 --> 00:15:09,000
Deci, cu cât ai mai multe unelte, pentru Batman

359
00:15:09,000 --> 00:15:11,000
cu atât va fi mai eficace în lupta sa,

360
00:15:11,000 --> 00:15:15,000
pentru noi, mai multe unelte atacă aceste probleme mari.

361
00:15:15,000 --> 00:15:18,000
Deci, educaţia e foarte importantă.

362
00:15:18,000 --> 00:15:20,000
De asemenea, nu e despre asta,

363
00:15:20,000 --> 00:15:22,000
ci trebuie să şi lucrezi foarte mult.

364
00:15:22,000 --> 00:15:24,000
Deci, mereu le spun stundenţilor mei

365
00:15:24,000 --> 00:15:26,000
munceşte deştept, apoi munceşte din greu.

366
00:15:26,000 --> 00:15:29,000
Aceasta poză în spate e 3 dimineaţa.

367
00:15:29,000 --> 00:15:31,000
Vă garantez că dacă veniţi la laboratorul nostru la 3, 4 dimineaţa

368
00:15:31,000 --> 00:15:33,000
avem studenţi care lucrează acolo,

369
00:15:33,000 --> 00:15:36,000
nu pentru că le spun, ci pentru că ne distrăm atât de tare.

370
00:15:36,000 --> 00:15:38,000
Ceea ce mă aduce la ultimul subiect.

371
00:15:38,000 --> 00:15:40,000
Nu uitaţi să vă distraţi.

372
00:15:40,000 --> 00:15:43,000
Acesta e chiar secretul succesului nostru, ne distrăm atât de tare.

373
00:15:43,000 --> 00:15:46,000
Cred cu tărie că cea mai mare productivitate o ai când te distrezi.

374
00:15:46,000 --> 00:15:48,000
Şi asta e ce facem.

375
00:15:48,000 --> 00:15:50,000
Asta e tot. Vă mulţumesc foarte mult.

376
00:15:50,000 --> 00:15:55,000
(Aplauze)