TED are 30 de ani.

Iar „world wide web” 
împlinește luna asta 25.

Vă propun ceva.

Să vorbim despre istoricul său, 
dar în special de viitor.

Să vorbim despre starea actuală

și ce Web ne dorim.

Acum 25 de ani lucram la CERN.

Mi s-a dat voie după un an

să lucrez la web ca proiect secundar.

I-am scris codul și bănuiesc

că am fost și primul utilizator.

Au existat temeri

că lumea nu-l va folosi

pentru că ar fi prea complicat.

Cu multă insistență

și minunată colaborare,

a început treptat să funcționeze.

A demarat. A fost grozav.

De fapt, la câțiva ani, în 2000,

5% din populația lumii îl folosea.

Șapte ani mai târziu, în 2007, 17%.

În 2008 am creat World Wide Web Fundation

ca să-l analizăm

pentru că cifrele erau îngrijorătoare.

Și iată-ne în 2014,

cu un procent de 40%.

Este clar în continuă creștere.

Gândiţi-vă la ambele aspecte.

Pentru cei prezenți aici la TED

prima întrebare este: ce putem face

ca și ceilalți 60% să ni se alăture?

O mulțime de lucruri.
Bineînțeles că va fi portabil.

Dar gândiți-vă și la cei 40%,

a căror viață depinde de Web,

nu mai memorează informațiile

ci doar să le caută pe net,

și concluzionăm că a fost un succes

și ne culcăm pe o ureche.

De fapt, este o mare realizare,

există multe pe net,

Khan Academy și Wikipedia,

e-books gratuite

care pot fi citite on-line,

resurse minunate pentru educație,

resurse în multe domenii.

Comerțul on-line, în unele cazuri,

a schimbat complet fața afacerilor

și a mijlocit apariția a noi modalități

necunoscute până atunci.

Comerțul a fost afectat la nivel mondial.

Guvernele n-au fost afectate
la scară globală,

dar s-au schimbat în bine,

accesul deschis la informații,
site-uri de contact cu guvernul,

multe lucruri se întâmplă în rețea.

Există și lucruri mai puțin vizibile.

Sistemul de sănătate,
când ne îngrijorează

dacă cineva drag ar putea să aibă cancer,

când vorbim pe Internet

cu cineva drag aflat în altă ţară.

Sunt lucruri care nu se văd

şi care necesită
o oarecare confidențialitatete.

Nu putem să ne așteptăm
ca o parte din Web --

o parte a utilizării rețelei,

are loc într-un mediu transparent 
și neutru.

Pot vorbi fără teamă

despre ceea ce ştim 
cu toţii că se întâmplă

și nu mă refer doar la supraveghere

ci la persoane care pot profita de date.

De fapt, ne-am dat seama

că nu putem doar să folosim Web-ul,

ci trebuie să-i și asigurăm

o infrastructură de calitate.

Ne mîndrim cu libertatea de expresie.

Folosim Twitter,
o mulțime de oameni ne pot citi mesajele

exceptând cazul cînd e blocat în vreo țară

sau când noi înșine
afișăm informații personale

și despre țara unde trăim,

și nu le lăsăm la dispoziția tuturor.

Trebuie să protestăm și să ne asigurăm

că se va pune capăt cenzurii

și Web-ul va fi disponibil

acolo unde există cenzura.

Ne place că rețeaua e deschisă.

Ne permite să comunicăm.

Poate participa oricine.

Indiferent cine suntem.

Ne alăturăm companiilor de rețele sociale

create în blocuri 
pentru a înlesni comunicarea

cu alte persoane din aceeași rețea,

dar nu și din alte rețele,

așa că uneori ne limităm singuri.

Nu știu dacă ați citit „Filter Bubble",

care spune că ne place să folosim sisteme

care ne ajută să găsim ce ne interesează.

Ne place să avem totul la dispoziție

într-un singur click,

iar computerul ne furnizează
lucrurile care ne plac

și astfel dobândim o perspectivă
în care totu-i roz,

numită „filter bubble”.

Iată câteva lucruri

periclitate în rețea socială actuală.

Ce tip de net doriți?

Eu nu vreau unul segregat în mici fragmente

așa cum au sugerat anumite țări

ca reacție la supravegherile recente.

Îmi doresc o rețea
fundamentată pe democrație

în care pot folosi 
informațiile medicale confidențial,

iar informațiile clinice
să poată fi folosite pentru cercetare.

Doresc o rețea în care ceilalți 60%

să fie conectați cât mai rapid posibil.

Vreau un net care să fie 
o bază solidă pentru inovație,

când se întâmplă ceva rău,

cînd ne lovește vreo calamitate

să putem reacționa rapid.

Asta-i o parte din ce-mi doresc,

lista e bineînțeles mai lungă.

Și voi aveți lista voastră.

Vreau să folosim
această aniversare de 25 de ani

să reflectăm la ce fel de Internet ne dorim.

Intrați pe webat25.org, 
veți găsi niște link-uri.

Există și pagini în care utilizatorii

au început să propună o Constituție,

o propunere de lege pentru Internet.

Ce spuneți de asta?

Ce-ar fi dacă am decide 
să devină un drept fundamental,

dreptul de a comunica cu oricine dorim?

Ce-ai pune pe lista ta 
pentru o astfel de Constituție?

Hai să scriem împreună 
o Magna Carta pentru Internet.

Hai s-o facem anul ăsta.

Să folosim energia acestei aniversări

să creăm o Magna Carta pentru Web.

(Aplauze) Vă mulțumesc.

Faceți-mi o favoare, vă rog?

Luptați pentru ea împreună cu mine, 
bine?

Mulțumesc. 
(Aplauze)